L. Schroett, A. Faur

Contributii la cunoasterea ariei de raspindere a bujorului de padure Paeonia mascula (L.) Mill. var. triternatiformis (A. Nyár.) A. Nyár. in Banat

SOCETATEA DE STIINTE BIOLOGICE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

COMUNICARI DE BOTANICA VOLUMUL X (1969) 10:181-190

[sitemap]

Comunicata in sedinta din 15. XI. 1967

Lucrarea indica doua stadium noi - prima in Valea Ciclovei din apropierea localitatii Ciclova Montana, a doua in Valea Beusnitei din rezervatia botanica-forestiera Beusnita-Cheile Nerei - in care vegeteaza Paeonia mascula (L.) var. triternatiformis (A. Nyár.) A. Nyár.

Descrisa pentru prima data de A. Nyárády, in urma studierii materialului de ierbar provenit din localitatea Bazias, noua varietate - endemica pentru Banat - face trecerea, intre Paeonia mascula (L.) Mill. var. typica Huth., raspindita in sudul Europei si Paeonia daurica Andrews, cunoscuta din sudul Crimeei, Caucaz si R. S. Romania (Muntenia si Oltenia).

In anul 1966, cercetind flora si vegetatia rezervatiei botanico-forestiere Beusnita-Cheile Nerei din muntii calcarosi dintre Valea Minisului si a Nerei, din sudul Banatului, am gasit doua statiuni noi cu bujorul de padure - Paeonia mascula (L.) Mill. var. triternatiformis (A. Nyár.) A Nyár.

Planta a fost gasita de noi pentru prima data in primavara anului 1966 intr-un faget de prapastie (instalat pe substrat calcaros in Valea Ciclovei, sub virful Simion la 450 m altitudine).

Fitocenoza se incadreaza in As. Fago-Ornetum din Al. Orno-Cotinion, Ord. Orno -Cotinetalia, Cl. Quercetea pubescenti-petraeae.

In primul strat al padurii, Fagus silvatica var. moesiaca este dominant. Alaturi de fag apare Carpinus betulus si Tilia tomentosa. Bine reprezentat este si stratul arbustilor: Fraxinus ornus, Padus mahaleb, Sorbus torminalis, Sorbus mougeotii, Cornus mas, Syringa vulgaris, Rhamnus cathartica, Crataegus nigra si altele. In stratul ierbaceu s-au notat 51 specii, cele mai numeroase fiind cele de recunoastere ale Cl. Quercetea pubescenti-petraeae si Ord. Orno-Cotinetalia. In vale, unde condifiile de umiditate sint mai mari, apar numeroase specii mezofile frecvente in fagetele termofile din Muntii Banatului: Ruscus hypoglossum, Lathyrus vernus. Euphorbia polychroma, Lilium martagon, Knautia drymeia, Smyrnium perfoliatum, Saxifraga rotundifolia, Melampyrum bihariense.

Mai tirziu am identificat aceeasi varietate si in Bazinul Beusnita, in apropierea izvorului piriului cu acelati nume, intro fitocenoza instalata de asemenea pe calcar, la o altitudine de 650 m.

Fitocenoza, în care bujorul de padure este abundent, se încadreaza la aceeasi asociatie Fago-Ornetum (faget de prapastie pe sol superficial-protorendzina - format.pe calcar).

In stratul lemnos al cenozei (în aceasta statiune spre deosebire de cea din Valea Ciclovei nu se distinge atît de net stratul arborilor de cel al arbustilor), Fraxinus ornus si Fagus silvalica var. moesiaca sînt codominante. Alaturi de ele apare Cornus mas, Rhamnus cathartica si Sorbus torminalis (specii de recunoastere ale Cl. Quercetea pubescenti-petraeae) si Carpinus orientalis, Cotinus coggygria, Quercus cerris si Sorbus cretica (specii de recunoastere ale Ord. Orno-Cotinetalis).

Stratul ierbaceu este foarte bogat în specii (72 în cinci releveuri), cele mai numeroase sînt speciile de recunoastere ale clasei (Arabis hirsuta, A. turrita, Bupleurum praealtum, Cardaminopsis arenosa, Cynanchum vincetoxicum, Cytisus ratisbonensis, Euphorbia angulata, Genista tinctoria ssp. elata, Inula conyza, Laser trilobum, Lathyrus latifolius, Satureja silvatica, Sedum maximum, Thalictrum minus, Veronica teucrium, Viola alba si ale ordinului (Carex halleriana, Chrysanthemum macrophyllum, Dianthus giganteus, Fritillaria tenella, Galium lucidum, Orchis simia, Oryzopsis virescens, Ruscus aculeatus, Silene italica, Stachys recta, Vicia sparsiflora).

Alaturi de acestea apar specii comune fagetelor si gorunetelor instalate pe calcarele din Muntii Banatului: Astragalus glycyphyllus, Campanula persicifolia, Carex pairaei, Arum maculatum, Brachypodium silvalticum, Cephalanthera alba, Chrysanthemum corymbosum, Digitalis grandiflora, Galium schultesii, Geum urbanum, Glechoma hirsuta, Helleborus odorus, Lathyrus niger, Melica uniflora, Melittis melissophyllum, Tamus communis, Veronica chamaedrys.

Inspre vale nnde umiditatea creste treptat, iar solul devine din ce în ce mai profund, apar numeroase elemente ale fagetelor termofile (As. Helleboro - Fagetum): Dentaria enneaphyllos, Knautia drymeia, Aposeris foetida, Asperula taurina, Erythronium dens-canis, Hieracium transsilvanicum, Ruscus hypoglossum, Scutellaria altissima si altele. Aici bujorul se întîlnette sporadic, cele mai multe exemplare fiind fara flori.

Urcînd panta, fagetul de prapastie cedeaza treptat locul unei alte cenoze ce se încadreaza în As. Orno -Quercetum, iar pe vîrf apar tufarisurile xerotermofile (As. Carpinetum orientalis). Ambele asociatii sînt lipsite de bujori.

Studierea mai amanuntita a exertiplarelor întîlnite în cele doua statiuni contribuie la cunoasterea mai aprofundata a florei Banatului, mai ales ca asupra raspîndirii speciei Paeonia mascula (L.) Mill. în aceasta regiune parerile diferitilor autori (5, 7, 10) sînt diferite.

Varietatea gasita de noi în Muntii Aninei a fost stabilita de A. Nyárády, în urma verificarii si sistematizarii materialului de ierbar în yederea elaborarii volumului II Flora R.P.R. In Flora R.P.R. ea apare sub denumirea Paeonia corallina Retz. var. triternatiformis A. Nyar., fiind notata. dintr-o singura localitate din Banat - Bazias - unde vegeteaza împreuna cu Paeonia corallina, Retz var. typica si Paeonla officinalis L. var. banatica (Roch) Graebn.

Dupa, aparitia celui de al doilea volum Flora din R.P.R., în 1960 R. Soó (7) contesta existenta speciei Paeonia mascula (L.) Mill. (syn. P. corallina, Retz) la Bazias, afirmînd ca aicî s-ar gasi numai P. officinalis (L.) ssp. banatica Soó, iar în 1966 acelasi autor (5) afirma ca datele în legatura cu raspandirea speciei P. mascula în Banat sînt gresite.

Pentru a detennina cu precizie varietatea gasita de noi în cele doua statiuni mentionate am efectuat masuratori asupra frunzelor a 10 plante pe teren (toate în statiunea din Valea Ciclovei) si asupra altor 10 plant (5 din Valea Ciclovei si 5 din Bazinul Beusnitei) care au fost presate, pastrînduse în ierbarul Institutului pedagogic Timisoara.

Rezultatele le prezentam în tabelul 1, unde dam si cifrele medii obtinute în urma masuratorilor efectuate pe 20 plante. Din tabel rezulta ca varietatea noastra se caracterizeaza îndeosebi prin frunzele 3 - 2 ternate, cu foliole întregi, la care raportul latime-lungime este de 5,27 x 7,68 cm. Prin aceasta se deosebeste de varietatea tipica raspîndita. în sudul Europei, la care raportul dintre latime si lungime este de 1 :2. In acelasi timp se deosebeste net de Paeonia ofjicinalis var. banatica (Roch) Graebn. care are foliolele divizate, iar raportul dintre latime si lungime 3,20 x 9,05. La aceasta varietate calculul s-a facut folosind datele publicate de Soó (7).

Avînd în vedere ca în Flora R.P.R. Paeonia mascula var. triternatiformis este descrisa succint, iar desenul ce se refera la aceasta varietate (plansa 65. fîg. 2) reprezinta o frunza superioara netipica, prezentam descrierea detaliata a ei. Descrierea noastra se bazeaza pe studierea unui numar de 40 exemplare pe teren în perioada înfloririi (25 aprilie - 5 mai). Materialul de ierbar a fost verificat si confirmat de autorul varietatii, A. Nyárády, care ne-a comunicat noua nomenclatura: Paeonia mascula (L.) Mill. var. triternatiformis (A. Nyár.) A. Nyár., syn. Paeonia corallina Retz. var. triternatiformis A. Nyár.

Planta perena cu radacina groasa, noduros lemnoasa, prezentînd fibre radicele fusiform îngrosate, scurt pedunculate sau sesile. Tulpina se ramifica de la baza formînd tufe înalte de (50) 80 - 110 (125) cm.

Frunzele inferioare si cele mijlocii sînt mari, dublu ternate, cele superioare se micsoreaza si numai foliola mijlocie este temata, frunzele supreme sînt simplu ternate sau întregi. La frunzele inferioare si cele mijlocii toate foliolele sînt petiolate, cea mijlocie prezentînd o codita de 2 - 3 ori mai lunga decît coditele foliolelor laterale. Foliolele groase, pieloase, cu marginile întregi ,sînt lat-ovate sau eliptice, la vîrf acute sau optuze, la baza cuneate, pe fata verde-lucioase, pe dos albe-glauce.

Floarcea solitara de 8 - 10 cm în diametru cu 3 - 5 sepale membranoase persistente, inegale, lat-ovale, de culoare verzuie cu marginile si nervurile rosii. Cele 5 petale mari sînt rosii purpurii. Staminele numeroase cu anterej galbene si filamente pal-rozee, sub antere galbene; la baza filamentele sînt concrescute formînd un inel nectarifer care înconjoara ovarul. Gineceul este format din 3 carpele libere acoperite cu o pîsla deasa de peritori albi galbui; stigmatul este rosu.

Foliculele pubescente lungi de.1,5 - 2cm sînt divergente si putin curbate. Fiecare folicula contine 10 - 15 seminte mari (7 - 8 mm în diametru) la început rosii-purpurii, mai tîrziu negre lucitoare.

Din aceasta descriere si din masuratorile incluse în tabelul nr. 1 rezulta ca varietatea noastra este diferita de Paeonia officinalis (L). var. banatica (Roch) Graebn. (syn. P. banatica Roch.); ea se încadreaza în specia Paeonia mascula (L.) Mill. deosebindu-se totusi de varietatea tipica a acestei specii prin cîteva caractere ce se refera mai ales la morfologia frunzei si a elementelor florii (vezi tabelul 2).

Concluzii interesante, se pot trage si în urma studierii ariilor de raspîndire ale acestor specii.

Dupa Flora Europaea, Paeonia mascula (L.) Mill. se întîlneste în sudul Europei (Bulgaria, Grecia. Jugoslavia, Creta, Sicilia, Sardinia, Austria, Franta). In patria noastra singura localitate unde se cunoaste varietatea tipica a acestei specii este Bazias (10) Paeonia daurica Andrews (syn. P. triternata Pall) este raspîndita în Crimea si Caucaz. In tara noastra este citata din cîteva localitati din Muntenia si Oltenia, limita apuseana a arealului acestei specii fiind în apropierea localitatii Vîrciorova (10)

In Banat, unde arealele acestor doua specii sînt foarte apropiate. apare Paeonia mascula var. triternatiformis cu unele caractere intermediare.

In diferite lucrari (3, 5, 8, 9), P. mascula este descrisa ca o specie sudica cu tendinte de expansiune înspre nord; la limitele nordice ale ariei de raspîndire da nastere unor varietati pe care unii autori le considera specii bine conturate. Astfel în Flora U.R.S.S. vol. VII se prezinta ca specie endemica pentru Caucaz Paeonia caucasica N. Schipcz. care în trecut era considerata drept varietate a bujorului din sudul Europei, nuniindu-se Paeonia corallina var. caucasica.

In Flora Europaea, prezentîndu-se specia Paeonia daurica Andrews. (syn. Paeonia triternata Pall.), se arata ca este posibil ca aceasta sa faca parte din complexul (specia colectiva) Paeonia mascula.

Pomind de la aceste date si analizînd componenta celor doua fitocenoze în care s-a identificat Paeonia mascula var. triternatiformis putem reconstitui în linii mari istoricul acestei varietati endemice pentru Banat.Astfel în prima fitocenoza (Valea Ciclovei) din 64 specii, 16 sînt elemente [190] xeroteme sudice (mediterraneene, balcano-moesiace sau ilirice), iar in cea de doua fitocenoza (Vlaea Beusnitei), din 72 specii identificate, 21 sint sudice.

Este posibil ca in trecut Paeonia mascula (L.) Mill. s-a stabilit in regiunea sud-vestica a tarii noastre, midrind dinspre sud in timpurile post-glaciare in apogeul climatului xerotermic, cind s-a instalat vegetatia ilirica-carstica, ocupind mai ales culmile si fetele expuse spre sud ale muntilur calcarosi ai Banatului. In conditiile noi intilnite aici s-a format varietatea endemica ce vegeteaza azi in diferite asociatii instalate mai ales pe calcare.

Bibliographie

Résumé